http://www.margotte.ro/rochii-de-seara/ ... eam-/26000O sa va spun povestea mea...Cred ca toti stim povestea Cenusaresei,iata o sa va spun Cenusareasa in varianta mea..
Era o data o fata,avea varsta de 15 ani,era cuminte,naiva,visatoare,era simpla nu-i trebuiau lucruri superficiale din ziua de azi:haine scumpe,machiajuri ,piercinguri,silioane etc)
Aceea fata nu-i placea sa iasa afara,desi fetele se rugau de ea,ei i placea sa stea in camaruta ei si sa viseze la printul din Povesti,sa compuna pozeii.povestii,fiind o persoana creativa.
Nu si-a permis niciodata pana atunci sa aiva un prieten,astepta baiatul potrivit,era ata de cuminte si se ghida dupa niste reguli stricte impuse chiar de ea..
Visa la un print,toata ziua canta,compunea poezii si visa cu ochii deschisi la primul sarut si o viata minunata..
Parintii i-au cerut sa fie cea mai buna la invatatura,si reusea,fiind o persoana creativa ,fiind mai mult atrasa de literatura,limbi straine,muzica,nu-i placeau calculele,de aceea oricat se straduia la matematica nu-i iesea..
Profesoara de Matematica:o doamna bine proportionata,dintr-o bucata,care la fiecare ora stateam nemiscata.
De fiecare data cand venea sa ne controleze tema i batea pe colegi mei ,dar culmea,ca pe mine niciodata nu ma prins cu tema nefacuta.
Vazand ca la matematica nu-mi merge bine,parintii mei s-au decis sa ma duca sa fac meditatii cu Dna profesoara de matematica...cu banii,desigur
Traind dintr-o pensie amarata,mama mea fiind operata la picioare,era un sacrificiu mare pentru noi.
Datorita mie mama mea traieste,acum multi ani a fost pe moarte,toti credeau ca o sa moara,si doctorul ia spus ca singura sansa care o mai are este sa dea nastere la o noua viata pentru i a i se regenera corpul,si nici asa nu era nimic garantat,dar iata ca datorita mie a trait..
Revenind la profesoara...
Cand am pasit prima oara am apartamentul Dansei am pasit cu frica pentru ca stiam cat este de dura,parca si acum cand scriu retraiesc momentele si resimt frica ca un film horror la care te uiti cu ochii de telespectator dar te sperii odata cu victima din film.
Se spune ca de ce ti-e frica nu scapi,ma batea,imi era frica sa mai deschid si gura ca sa nu ma bata iar.
Fiind naiva si nestiind cu ce se mananca acele lucruri nu am considerat ca ar trebui sa le spun parintilor,nu mai conta ca ma batea cat conta sa trec clasa si sa intru in examenul de capacitate..
Ultima zi de scoala...
ma scos in fata clasei,mi-a dat cel mai greu exercitiu,si satula sa ma bata a inceput sa ma jigneasca,sa ma ea peste picior,sa faca presupunerii despre viitorul meu,avea darul si ghicitului incat vorbea despre viioarea mea viata personala,ca sa nu mai dau detalii ceva in genul ca nu sunt buna la matematica,nici ca sotie,nici ca om..
Ma tinut toata ora asa batjocorindu-ma..
Apoi m-am dus in banca si am facut o criza de plans,imi scazuse glicemia...
Colegii au chemat-o imediat si ea sa apropiat spunandu-mi:Ce ce plangi?Ce ti-am facut?Nu ti-am facut nimic!si apoi a plecat....
Examenul de capacitate eram sigura ca o sa-l pic si l-am picat la matematica..
Am stat o saptamana inchisa in casa,nu mai vorbeam cu nimeni,comportamentul mi se schimbase,ma bufnea plansul din orice.
Singurul lucru care il aveam era muzica cand eram trista cantam,muzica si Dumnezeu m tinut in viata..am avut ocazia sa cant la diferite festivitati,si pe scena,chiar si la Festivaluri dar nu am avut situatia financiara buna ca sa ma prezint la festival..
In tot acest rau..m-am indragostit!
Am cunoscut printul,era atat de frumos,imi vorbea asa de frumos,suav,ne am cunoscut in Seara de Inviere de Lacasul DOMNULUI,i-am povestit viata mea,apoi ne am vizitat,ne dadeam mesaje multe,imi spunea ca ma iubeste,ma placea pentru ca ram cuminte si pura..
El iubise mult o fata inainte,cu acelasi nume ca al meu,si in timpul cand el era cu mine,fata accea i-a cerut sa se impace si el pentru ca a tinut mult la ea a acceptat...
Atunci a inceput calvarul..
I simteam lipsa din ce in ce mai mult,tot timpul ma gandeam la el,ascultam melodii si plangea,stiam oate melodiile triste pe derost,i dadeam 1000 de mesaje pe zi,il rugam sa ne impacam,el era rece ''omul cu sufletul de piatra''asa l-am numit eu
Nu mai mancam,nu mai imi ardea de nimic,nu mai traiam,teortic,vorbeam numai de el,il vedeam i toti oamenii care trecea pe strda,cazusem la pat,il visam,il striga,deliram.
L-u sunat multe prietene spunandu-i ca eu ma simt rau,dar el rece radea cu noua li prietena,unde era aecea voce suava?
Plansa ,cu rimelul scur pana la barbie,m-am pus in genunchi pe treptele late ale Biserici jurand ca noi 2 candva ne vom intalni fata in fata.
Eram trista,in lumea mea,nu mi ardea de nimic,eram dezamagita si de atunci inainte vroiam sa-mi bat joc de toti baietii.
Era ziua lui de nastere,eu ma plimbam pe drum,o doamna care il cunotea ma confundat cu actuala lui prietenapentru ca ne chema la fel pe amandoua,apoi mui-a povestit cat e de fericit..
In momentul ala pentru o clipa m-am gandit sa ma arunc dupa un pod,dar credinta in Dumnezeu si frica sa fac acest lucru m au retinut,si m-am intors inapoi pe drumul meu,suferinta ma distrugea,nu mai vedeam pe unde merg,imi ajunsese cate necazuri am trait.
Deoarece am cutezat sa iubesc,sa visez la printi,deoarece am fost cuminte,niciodata nu am fost l vreo petrecere fastuoasa sau sa am vreo rochie scumpa imi doresc foarte mult rochia Dream.
Promit sa lupt in continuare cu viata,sa nu renunt la visele mele,sa ma vindec de boala care o am.
Revelionul o sa-l fac acasa,singurica,ca de obicei,nu cred ca o sa-mi faca cineva vreo invitatie,nu are cine,daca as primi si o invitatie si as castiga si rochia ar fi un vis pentru mine,m-as simti o a doua Cenusareasa,cu accea rochie o sa ma simt pentru prima data in viata fericita,cel putin o seara pana magia se stinge,pana va bate ceasul deora 12...